Fasolea Riposta (Phaseolus vulgaris) aparține unor soiuri neobișnuite de pitic care cresc obișnuit, cu o înălțime maximă de 50 cm și care nu necesită așezări. Această plantă viguroasă și productivă produce păstăi largi de aproximativ 14 cm lungime, umplut cu semințe mari, albe. Ele se remarcă prin valoarea lor nutritivă ridicată și masa mare (1000 de semințe cântăresc 1500-1700 g). Acest soi este recomandat atât pentru proprietarii mici de grădină, cât și pentru proprietarii de terenuri agricole și agricultori la scară industrială.
Fasolele pentru semințele uscate sunt semănate la sfârșitul primăverii și începutul verii direct la locul permanent, în solul slăbit, udat și egalat. Vă puteți aștepta la recolta bogată pe locuri calde și însorite, cu sol permeabil, care nu este uscat, bogat în materie organică. Vasele uscate, maro sunt pregătite pentru a fi recoltate din iulie până în septembrie.
Fasolea se cultivă pentru păstăile tinere și pentru semințele bogate în proteine, glucide, vitamine și săruri minerale. Planta de fasole are un sistem radicular superficial, care pătrunde în sol până la o adâncime 30-40 cm. Rădăcinile sale formează nodozități populate cu bacterii din genul Rhizobiumk, care are capacitatea de a fixa azotul atmosferic în sol. Tulpina fasolei este acoperită cu perișori, ramificată și are o înălțime variabilă. Frunzele sunt compuse din trei foliole ovale, ascuțite la vârf și grupate în inflorescențe de tip racem.
Fasolea începe să înflorească după 40-70 de zile de la semănat, în funcție de soi. Polenizarea are loc înainte ca florile să se deschidă. Fructul fasolei este o păstaie dehiscentă, care variază în formă și culoare. Semințele de fasole au o formă caracteristică, asemănătoare cu rinichii.
Fasolea germinează la o temperatură minimă de 15° C. În perioada de vegetație, temperatura optimă este de 20-25° C. la temperaturi de 10° C, plantele de fasole se opresc din creștere și pot fi vătămate ireversibil. Fasolea are nevoie de intensitate luminoasă ridicată în timpul perioadei de vegetație, pentru a înflori și fructifica. De asemenea, necesită și o umiditate ridicată a aerului și a solului.
Pentru a avea sporuri însemnate de producție, se recomandă aplicarea udărilor în fazele de înflorire și fructificare. Fasolea preferă solurile profunde, bogate în humus, care au pH neutru sau slab alcalin.
Cele mai bune rezultate din cultura de fasole se obțin atunci când aceasta se plantează după culturi de legume care au fost fertilizate cu gunoi de grajd. Cele mai bune plante premergătoare culturii de fasole sunt tomatele, ardeiul, vinetele, spanacul, salata, ceapa verde, cartofii și varza timpurie. Nu se recomandă plantarea fasolei după floarea-soarelui, rapiță, trifoi sau lucernă.
Pregătirea terenului începe din toamnă, prin aplicarea fertilizării de bază, după care urmează lucrarea de arat. Înainte de semănat, în primăvară, solul se nivelează și se mărunțește bine, iar terenul poate fi erbicidat cu erbicide preemergente.
Semințele se tratează înainte de semănat. Semănatul poate începe atunci când temperatura din sol depășește 10° C pe parcursul mai multor zile, adică în perioada 15 aprilie-20 mai. Fasolea pitică se seamănă la 40 cm între rânduri și 5 cm între plantele de pe rând. Fasolea urcătoare se seamănă la o distanță de 90 cm între rânduri și 10-15 cm între plantele de pe rând sau 50 cm între cuiburi. Fasolea se seamănă la o adâncime de 5-6 cm.
Bolile și dăunătorii se combat cu ajutorul tratamentelor cu fungicide sau insecticide omologate. Pentru a evita apariția bolilor și dăunătorilor rezistenți la acțiunea produselor fitosanitare, este recomandat să se utilizeze produse alternative.
Fasolea este sensibilă și la îmburuienare, motiv pentru care se aplică 3-4 prăsile, în funcție de gradul de îmburuienare a terenului. De asemenea, combaterea buruienilor se poate realiza și utilizând erbicide omologate.
Plantele se răresc dacă este necesar, pentru a se asigura distanța necesară între plante.
Irigarea este deosebit de importantă în cultura de fasole, pentru a se obține producții ridicate. Irigări se realizează în perioada de creștere a plantelor și în fenofaza înfloririi, legării și creșterii boabelor. Este recomandat să se utilizeze sisteme de irigare prin picurare și administrarea de apă dimineață, de câte ori este necesar, ținând cont de condițiile de mediu. Este mai puțin recomandată irigarea prin aspersie, deoarece aceasta creează condiții favorabile pentru apariția unor boli.
Până când înflorește fasolea, se poate efectua fertilizarea fazială a plantelor, prin sistemul de irigare prin picurare. Se utilizează îngrășăminte NPK solubile în apă, cu aplicare săptămânală, în doze mici. Se pot efectua și fertilizări cu îngrășăminte foliare, în funcție de necesitățile plantelor și de condițiile de mediu.
Pot fi aplicate îngrășăminte cu conținut ridicat de calciu și bor în perioada înfloririi și creșterii păstăilor, pentru o bună legare a fructelor.
În vederea menținerii umidității, a combaterii buruienilor și obținerii temperaturilor mai ridicate la nivel radicular, se poate realiza mulcirea solului, cu ajutorul unor folii speciale sau a diferitelor materiale organice.
Fasolea urcătoare necesită susținere suplimentară, care poate fi asigurată cu ajutorul sistemelor din spalieri și sârmă sau araci, în cazul suprafețelor reduse.
Păstăile verzi de fasole se recoltează eșalonat, la 2-3 zile distanță, în funcție de momentul în care ajung la mărimea optimă. Recoltarea se face dimineața sau seara, pentru a preveni deshidratarea păstăilor. În cazul fasolei boabe, recoltarea se face când toate părțile plantei sunt uscate. Această recoltare se face manual sau mecanizat. În cazul recoltării manuale, aceasta se realizează dimineața devreme, când este rouă, pentru ca păstăile uscate să nu se desfacă.